De când a început Festivalul Zaibărului, a scăzut numărul producătorilor

Devenit cunoscut prin intermediul lui Nea Mărin, pus în scenă de Amza Pellea, zaibărul este un simbol pentru Băileşti. Nu se ştie exact etimologia cuvântului zaibăr, profesorul Valentin Turcu susţinând că acesta ar proveni de la creatorul său, un alsacian care a făcut viticultură în nordul Africii.

Astăzi s-au adus foarte multe soiuri la Băileşti, mai productive, cu forţă de aclimatizare. Zaibărul se pare că, în urma poluării, care e tot mai accentuată, nu mai are randamentul de altădată, aşa încât cei care au vii şi-au pus şi alte soiuri“,

a spus Valentin Turcu, fost profesor de limba română din Băileşti.

Din păcate, însă, odată cu trecerea timpului, viticultura a intrat într-un con de umbră în Băileşti, şi asta pentru că mare parte din vii au fost abandonate.

Suprafaţa totală cultivată cu vii este de 631 de hectare şi peste 60 – 70% au fost părăsite.

„Trist este faptul că la această dată nu se cultivă de nici un fel, deci trebuie defrişate. Vârsta medie a celor care lucrează în agricultură a crescut foarte mult, tinerii au plecat, iar via este un loc în care trebuie să petreci foarte mult timp. Zaibărul de Băileşti este un brand cu care ne mândrim. Cu el a avut un succes deosebit Amza Pellea, cel pe care Băileştiul l-a dat lumii să spună despre aceste locuri ce era mai frumos şi cu ce ne putem lăuda. Ne-am lăudat cu un zaibăr pe care îl aveau oltenii şi îl cultivau pe suprafeţe foarte mari, dar cred că nici climatul, nici faptul că via trebuie lucrată în permanență nu i-a mai ajutat“,

a spus Ştefan Grigore, şeful Biroului registru agricol din cadrul Primăriei Băileşti.

Aşa se face că, treptat, numărul producătorilor a început să scadă, iar acest lucru a fost observat mai ales în cadrul Festivalului Zaibărului, eveniment ce se desfăşoară în fiecare an în luna octombrie şi care anul acesta va ajunge la a zecea ediţie.

„Sunt câţiva producători de aceşti hibrizi direct productivi, care fac un vin de calitate. Noi avem în fiecare an peste 20 – 30 de expozanţi şi producători de zaibăr, dar de când a început Festivalul Zaibărului, am observat că a scăzut numărul producătorilor sau cantitatea obţinută, dar calitatea este bună, totuşi“,

a mai spus Ştefan Grigore.

Laptele din Băileşti, preluat de o firmă din Argeş

Zootehnia nu se bucură de un aşa mare succes în Băileşti, iar specialiştii susţin că rezultatele ar fi mai bune dacă fermierii s-ar asocia.

„Avem peste 6.000 de capete de ovine şi caprine, în jur de 3.000 de capete de porcine, dar acestea sunt în gospodăriile oamenilor, nu în forme asociative, şi 1.000 de capete bovine în formă asociative şi 500 de capete bovine pentru persoanele fizice. Aici mai e de lucrat pentru punerea la un loc a producţiei de lapte pentru că există capacitate de producţie. Acum, producătorii sunt pe cale de a achiziţiona un tanc de răcire. Este un început.

Este un producător şi un crescător de animale care a făcut un contract pentru acest tanc de răcire şi produsele merg în altă parte. Este supărător că în Dolj nu mai există o fabrică de brânzeturi şi mergem la Argeş, care preia întreaga cantitate de lapte de aici. Producţia secundară din cereale merge toată în zootehnie. Aici mai e ceva de făcut pentru că resturile vegetale de la cultura de porumb şi grâu, spre exemplu, ar trebui conservate şi folosite în furajarea animalelor“,

a mai afirmat Ştefan Grigore.

Potrivit acestuia, Primăria Băileşti are în proprietate o suprafaţă de 561 de hectare de izlaz comunal, din care 360 sunt de păşune naturală, care au fost concesionate crescătorilor de animale.

Tu ce părere ai?

comments

Lasă un răspuns