Sărbătoarea Zaibărului și a Prazului 2026, Băilești, Dolj – Tradiții, gastronomie și folclor în inima Olteniei

În weekendul 17–18 octombrie 2026, municipiul Băilești din județul Dolj a găzduit o nouă ediție a Sărbătorii Zaibărului și a Prazului, eveniment dedicat tradițiilor, gastronomiei și identității culturale oltenești. Organizat de Primăria Municipiului Băilești, prin Compartimentul Casa de Cultură „Amza Pellea”, festivalul a avut ca temă „Oltenia se întâlnește în Băilești”.

Manifestarea a fost concepută ca o întâlnire între comunitățile din Oltenia, reunind într-un program de două zile muzică populară, dansuri tradiționale, expoziții gastronomice, meșteșuguri, degustări de zaibăr și activități dedicate copiilor.

Piața Civică din Băilești a constituit centrul festivalului, iar programul a pus în valoare două dintre cele mai cunoscute simboluri ale regiunii: prazul, leguma asociată de generații cu bucătăria oltenească, și zaibărul, vinul tradițional produs în gospodăriile din sudul Olteniei.

Parada Portului Popular și întâlnirea comunităților oltenești

Deschiderea oficială a festivalului a fost programată sâmbătă, 17 octombrie, la ora 14:00, prin Parada Portului Popular, un moment dedicat diversității costumelor tradiționale și comunităților participante.

Evenimentul a fost organizat în jurul ideii de patrimoniu cultural comun, cu participarea anunțată a reprezentanților din județele Dolj, Olt și Vâlcea.

În programul inaugurării au figurat și motocicliștii din comunitățile Veterans Romania și Knight of Heaven, o prezență care a completat manifestările tradiționale cu un element contemporan.

Instituțiile culturale implicate în ediția din 2026 au inclus Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj, Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei, Centrul Cultural „Romula Malva” din Olt și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea.

„Cea mai mare masă oltenească” – gastronomia tradițională în prim-plan

Unul dintre principalele puncte de atracție ale programului a fost expoziția gastronomică intitulată „Cea mai mare masă oltenească”, organizată cu participarea reprezentanților mai multor comune din județul Dolj.

Conceptul expoziției a urmărit prezentarea preparatelor tradiționale, a produselor locale și a rețetelor păstrate în gospodăriile din regiune.

Bucătăria oltenească este cunoscută pentru preparatele sale consistente, pentru folosirea legumelor cultivate în gospodărie și pentru asocierea mâncărurilor cu vinurile produse local.

Prazul a ocupat un loc simbolic în cadrul sărbătorii, fiind unul dintre cele mai recognoscibile elemente ale identității gastronomice oltenești.

Oferta gastronomică anunțată pentru festival a inclus preparate la grătar, pastramă, mititei și alte specialități tradiționale, alături de produse pregătite de comercianți și producători locali.

Dincolo de preparatele prezentate, expoziția a urmărit să evidențieze rolul gastronomiei în păstrarea obiceiurilor și a legăturilor dintre generații.

„Satul Oltenesc” – meșteșuguri și tradiții păstrate din generație în generație

O componentă importantă a ediției din 2026 a fost amenajarea spațiului tematic „Satul Oltenesc”, dedicat meșteșugarilor, creatorilor populari și patrimoniului tradițional.

În cadrul acestei zone au fost anunțate demonstrații și prezentări de meșteșuguri, de la realizarea opincilor și prelucrarea pielii până la cusături, țesături și confecționarea costumelor populare.

Printre invitații prezentați în program s-au numărat Alexandru Ilinca, deținător al titlului de Tezaur Uman Viu, cunoscut pentru meșteșugul opincăriei și prelucrarea pielii, precum și Maria Foltea și Elena Borța, recunoscute pentru contribuția la păstrarea cusăturilor și portului popular.

Rodica Crăcana a figurat printre creatorii invitați să prezinte țesături și costume tradiționale.

Un alt element al programului l-a constituit participarea grupului „Șezătoarea Râmnicu Vâlcea”, dedicat recuperării și promovării obiceiului șezătorilor, întâlniri comunitare în cadrul cărora se transmiteau cunoștințe practice și tradiții locale.

Ceramica de Horezu și expozițiile de port popular oltenesc au completat componenta etnografică a festivalului.

Zaibărul de Băilești și concursul „Cel mai bun zaibăr”

Zaibărul, vinul tradițional asociat puternic cu Băileștiul, a reprezentat unul dintre elementele centrale ale manifestării.

În programul festivalului au fost incluse spații dedicate micilor viticultori, prezentării tradițiilor viticole și degustării de zaibăr.

Pentru gospodarii din această parte a Olteniei, prepararea vinului reprezintă o tradiție transmisă în familie, iar zaibărul a devenit, în timp, un simbol al ospitalității și al vieții comunitare.

Duminică, 18 octombrie, a fost programat concursul „Cel mai bun zaibăr”, destinat producătorilor locali și promovării metodelor tradiționale de vinificație.

Competiția a urmărit punerea în valoare a experienței viticultorilor și a legăturii dintre culturile de viță-de-vie, gospodăriile locale și identitatea Băileștiului.

Concursul reprezintă unul dintre momentele distinctive ale sărbătorii, prin care tradiția producerii zaibărului este adusă în atenția publicului.

Spectacole folclorice și artiști din întreaga Oltenie

Muzica populară și dansurile tradiționale au constituit o parte esențială a programului artistic.

Pentru sâmbătă, 17 octombrie, au fost anunțate numeroase ansambluri folclorice, printre care Ansamblul de Călușari „Romula Malva” din Dobrosloveni, „Alunelul” din Galicea Mare, „Mugurașul” din Afumați, „Hora Desnățuiului” din Bârca, „Bordeiașul” din Bechet, „Segărceanca” din Segarcea, „Dianca” din Cârna, „Ropota” din Ciuperceni și „Trestioara” din Piscu Vechi.

Programul a mai cuprins Ansamblul Sonțe, Grupul Folcloric „Cununița”, Ansamblul „Ciobănașul” din Corbii de Piatră și „Floricica Teiului” din Dioști.

Alături de ansambluri, în program au figurat tinerii interpreți Isabela Ivan, Giulia Stănică, Alia Bojin, Sara Dumitru și Daria Neacșu.

Duminică, 18 octombrie, programul artistic a fost dedicat și unor interpreți consacrați ai muzicii populare românești.

Printre invitații anunțați s-au numărat Mariana Ionescu Căpitănescu, Constantin Enceanu, Cristian Bănățean, Marius Măgureanu, Liliana Popa, Lavinia Bîrsoghe, Manuela Motocu, Liviu Dică și Aneta Șișu.

Un loc important în program l-au ocupat artiștii Secției Folclor „Maria Tănase” din Craiova, anunțați pentru duminică, de la ora 10:00, cu acompaniamentul orchestrei conduse de dirijorul Ion-Cristian Munteanu.

Au mai figurat în program Ansamblul Folcloric „Bobocica”, tinerii interpreți Evan Totora, Andreea Cioacă, Alessia Vînturiș, Mihai Cismaru și Ingrid Maria Stan, precum și elevi ai instituțiilor de învățământ din Băilești.

„Târgul Toamnei” – copiii și tradițiile locale

Duminică, 18 octombrie, începând cu ora 09:00, programul festivalului a inclus și „Târgul Toamnei”, manifestare dedicată unităților de învățământ din municipiul Băilești.

Activitatea a fost concepută pentru prezentarea creațiilor artistice, a obiectelor confecționate manual, a produselor de sezon și a proiectelor școlare inspirate din tradițiile locale.

Implicarea elevilor a reprezentat o componentă educațională importantă a festivalului, oferind posibilitatea apropierii tinerei generații de obiceiurile, gastronomia și patrimoniul cultural al Olteniei.

Băilești, orașul lui Amza Pellea și al lui Nea Mărin

Identitatea culturală a Băileștiului este strâns legată și de personalitatea marelui actor Amza Pellea, născut în această localitate la 7 aprilie 1931.

Celebrul personaj Nea Mărin, interpretat de actor, a făcut cunoscute publicului din întreaga țară umorul, vorbirea și obiceiurile specifice oltenilor.

Prin această moștenire culturală, Băileștiul ocupă un loc aparte în imaginarul popular românesc.

Asocierea dintre Nea Mărin, praz și zaibăr a contribuit la transformarea sărbătorii într-un eveniment reprezentativ pentru oraș și pentru tradițiile Olteniei.

O sărbătoare dedicată identității oltenești

Ediția din 2026 a Sărbătorii Zaibărului și a Prazului a pus accent pe promovarea patrimoniului cultural regional, printr-un program care a reunit simbolurile gastronomice ale Băileștiului cu muzica, dansul, portul popular și meșteșugurile tradiționale.

Conceptul „Oltenia se întâlnește în Băilești” a evidențiat legăturile culturale dintre comunitățile regiunii și importanța transmiterii tradițiilor către generațiile viitoare.

Dincolo de dimensiunea gastronomică și artistică, festivalul a reprezentat o ocazie de promovare a producătorilor locali, a creatorilor populari și a patrimoniului cultural oltenesc.

Prazul și zaibărul au rămas în centrul acestei manifestări ca simboluri ale unei comunități care își valorifică obiceiurile, istoria și identitatea.